Recenzie: Conspirația de Dan Brown

”Când un satelit NASA face o descoperire ciudată într-un ghețar din Arctica, agenția își proclamă mult așteptata și absolut necesara victorie - o victorie cu profunde implicații politice, căci Statele Unite ale Americii sunt în plină campanie electorală.

Dacă această descoperire va fi confirmată, ea va schimba cursul istoriei, căci tot ceea ce știam despre apariția noastră în Univers e o mare minciună, iar implicațiile sunt de neimaginat.

Pentru a verifica autenticitatea acesteo extraordinare descoperiri, Casa Alba trimite la fața locului specialiști cu renume, printre care și Rachel Sexton, fiica adversalului politic al actualului președinte, și pe celebrul om de știință Michael Tolland. Însă ceea ce descoperă ei întrece orice așteptare. Cu o echipă de asasini pe urmele lor, cei doi urmează să afle un lucru tulburător: că adevărul poate fi cea mai teribilă descoperire.”

Citind această descriere pe coperta cărții nu mi-am făcut prea multe așteptări de la această carte. Cât de bun poate fi un roman despre NASA, Casa Alba, politică pentru un iubitor de detective și romane de dragoste ca mine? Însă ce am descoperit a fost uimitor. Conspirația de Dan Brown este o carte superbă, plină de acțiune, suspans, intrigă. Este un thriller palpitant care combină cu succes și cu mult talent politica și știința într-o conspirație spectaculoasă, o adevărată aventură pe apă și pe uscat, cu implicarea celor mai influente persoane din cadrun NASA, NRO și chiar Casa Albă. 

Rachel și Michael Tolland nu au fost personajele mele preferate în acest roman. Am fost mai mult răpusă de Gabrielle și senatorul Sexton și de implicațiile politice ale acestora. Trebuie să recunosc că terminologia științifică referitoare la meteoriți, cosmos, condrule, fascicule mi-a dezbătut puțin interesul față de roman dar mă simt încântată de faptul că există așa scriitori implicați precum Dan Brown care s-au informat referitor la aspectele cele mai aprofundate ale unui meteorit și in general a spațiului în care se petrece acțiunea. Am rămas plăcut surprinsă de modul in care autorul l-a construit pe Zach Herney - un președinte coerent, cinstit, altruist și plin de bun simț - genul de președinte care îl vezi numai în cărți. ”Urmărindu-l cum se îndrepta spre scenă, Gabrielle se simți copleșită de un val neașteptat de mândrie. Zach Herney era pe cale să recunoască greșeala vieții lui și totuși, la modul cel mai ciudat cu putință, nu arătase niciodată mai președinte ca acum.”
M-am convins încă odată de talentul lui Dan Brown, de capacitățile lui de a te seduce cu perspicacitatea și modul de a construi acțiunea unei cărți. Recomand tuturor acest roman, mai puțin celor ocupați deoarece crează dependență :D Lecturi frumoase tuturor!

Recenzie: Regina nopții de Lilia Calancea

Ador să primesc cărți cadou. Cred ca cel mai plăcut sentiment este atunci când primesc cadou o carte cu adevărat bună. Din păcate Regina Nopții de Lilia Calancea nu a fost cea mai interesantă carte pe care am citit-o. Cele 180 de pagini mi-au părut o eternitate și mai mult de 30 de pagini odată nu puteam citi.

Adriana, după o căsnicie nereușită, se dedică pe deplin carierei și ajunge să conducă o renumită revistă pentru femei în Bruxelles. Are tot de ce are nevoie o femeie: carieră, bani, sex, dar nu și iubire. Într-o zi se decide să plece de la tot ce înseamnă viața modernă și vine pe o mică insulă grecească, ferită de turiști.

Călătoria pare să se termine fără să înceapă, când din prima zi scuterul pe care îl conduce este lovit de un automobil, iar Adriana suferă o fractură la picior, care o ține imobilizată timp o lună într-o odaie… cu vedere la mare și la frumoasa grădină cu flori a lui Dimitris, cel care a accidentat-o și care își asumă recuperarea ei.

Dimitris, cu 12 ani mai tânăr, se simte pe zi ce trece tot mai atașat de Adriana, care îl ține la distanță și refuză să admită o relație de iubire. Se însănătoșește și pleacă. „Dacă nu poți reține o femeie cu dragostea, n-o mai poți reține cu nimic.” „Ce dramă trăiește o femeie când nu-i iubită ani la rând. Ce dezastru poate provoca ea însăși, când e iubită din nou, dar nu mai crede în iubire! În niciun fel de iubire.”

Regina nopții este o carte care se citește foarte ușor, este lipsită de descrieri lungi și profunde, de o multitudine de personaje care să te încurce. Pentru mine această carte a fost plictisitoare tocmai din acest motiv. Eu nu m-am atașat de personaje, ele pe mine mă deranjau, vroiam mai repede să închei această poveste, acest basm. Pentru mine a fost o poveste ieftină de iubire, genul de istorie care nu se întâmplă niciodată. Nu pot spune mai multe despre această carte deoarece nu a fost cea mai bună carte citită de mine.